Articulația temporomandibulară (ATM) este articulația maxilarului, situată în fața conductului auditiv extern. Această activă când vorbești, mănânci sau înghiți. În mod normal, se mișcă lin când deschizi și închizi gura.

Cum recunoști sau disfuncție temporomandibulară

-Durere în mușchii implicați în masticație, resimțită în obraji și/sau în tâmple

-Durere articulară în fața urechii, care se poate extinde în canalul auditiv extern (durere de tip "ciupire")

Disfuncții care afectează activitățile mandibulare, precum:

-Amplitudine redusă la deschiderea gurii

-Dificultăți și durere la mestecat

Fizioterapia este un efect pozitiv în cazurile în care maxilarul este dureros și există disfuncții evidente, cum ar fi deschiderea limitată sau masticația dificilă. Primul pas este un tratament ce combină terapia manuală cu exerciții prescrise pentru a relaxa maxilarul și a întări mușchii superficiali și profunzi ai gâtului. În caz de durere și rigiditate bilaterală dimineața, care se ameliorează pe parcursul zilei, se recomandă purtarea unei gutiere ocluzale.

Parafuncțiile: un factor frecvent asociat

Disfuncția ATM este adesea legată de parafuncții, adică obiceiuri precum încleștarea constantă a dinților sau rosul unghiilor. Acestea apar de regulă în perioadele de stres sau oboseală, iar corpul reacționează prin încordarea involuntară a maxilarului.

Este zgomotul articular un semn grav?

Nu, nu este grav! Este legat de o subluxație a discului articular, o structură mică din articulație care poate deveni mobilă și produce zgomot. Acest sunet nu prezice durere sau disfuncție! Îmbătrânirea, activitatea fizică sau modificările structurale pot fi factori favorizanți.

Dacă zgomotul este singurul simptom, fizioterapia nu este necesară. Însă dacă zgomotul este însoțit de durere sau dificultăți funcționale, fizioterapia poate fi eficientă.

Este clicul ATM un pericol real?

Disfuncțiile ATM reprezintă un set complex de afecțiuni ce implică articulația dintre mandibulă și craniu, precum și musculatura din jur. Se manifestă prin simptome variate: durere, limitări de mișcare, zgomote articulare și, uneori, disfuncții severe.

Aproximativ 10-12% din populație suferă de disfuncții ATM, dar doar 1-2% caută tratament profesionist (dentist sau fizioterapeut). Nivelul scăzut de solicitare a tratamentului poate fi explicat prin lipsa de informare sau neclaritatea legată de specialistul potrivit.

Profiluri de pacienți și tipuri de disfuncții ATM

• Femeile sunt mai frecvent afectate, adesea cu durere și limitări funcționale.
• Bărbații în jurul vârstei de 40 de ani tind să aibă subluxații sau zgomote articulare, dar fără durere severă.
• Persoanele vârstnice dezvoltă formă degenerativă, cu durere, dificultăți la mestecat sau înghițire.
• Factori de risc pentru ATM
• Există o origine biopsihosocială complexă, influențată de factori:
• Comportamentali: parafuncții (încleștarea dinților, mestecatul excesiv de gumă)
• Psihosociali: anxietate, depresie, somatizare, catastrofizare
• Genetici: anumite genotipuri pot favoriza durerea cronică
• Tulburări de somn: lipsa somnului sau apneea pot agrava 
• Semnal de alarmă: "Steaguri roșii" și "Steaguri galbene"
• Steaguri roșii: durerea oro-facială care se agravează la mișcarea articulațiilor, istoric de cancer sau infecții dentare netratate (carii/pulpită). Acestea necesită consult medical înainte de fizioterapie.
• Steaguri galbene: factori psihosociali (depresie, anxietate severă) - se recomandă folosirea unei chestionare validate precum GAD-7 sau PHQ-9 pentru evaluare suplimentară.
• Tratament în cabinetul de fizioterapie

Evaluarea inițială

Include analiza mișcărilor active și pasive ale maxilarului și gâtului, urmată de palpare atentă a mușchilor implicați (în special maseter și temporal). Se localizează durerea și se evaluează intensitatea pentru a determina dacă sursa este musculară sau articulară.

Chestionarul Jaw Functional Limitation Scale 20 poate fi util pentru a identifica activitățile afectate și pentru personalizarea exercițiilor.

Palparea intraorală: o abordare nuanțată

Deși este folosită pentru evaluarea ATM, palparea intraorală sunt o utilitate limitată. Este dificil de diferențiat între durerea reală și sensibilitate, mai ales la pacienți sănătoși care pot acuza dureri similare. Totuși, tehnica poate fi utilă terapeutic pentru desensibilizare. Este esențială o abordare de colaborare cu pacientul, deoarece poate fi percepută ca intruzivă.

Tratamente 

terapie manuală, exerciții și controlul parafuncțiilor

Tratamentele manuale, efectuate corect, sunt eficiente. Exercițiile specifice și controlul parafuncțiilor (cum ar fi încleștarea dinților) sunt cruciale. În unele cazuri, dry needling poate fi folosit, în funcție de toleranța și preferințele pacientului.

ATM și comorbidități

Disfuncțiile ATM sunt adesea asociate cu alte afecțiuni, precum:

Migrene și dureri de cap tensionale (prevalență mai mare la pacienții cu disfuncții ATM)

Bruxismul agravează durerea ATM

Postura cu capul proiectat în față a fost considerată mult timp un factor de risc, dar cercetările recente arată că legătura nu este atât de clară. Totuși, educarea posturii poate avea efecte benefice.

Perspective viitoare: cercetare și noi direcții

Studiile viitoare vor investiga legătura dintre ATM și afecțiuni precum tinitusul și apneea de somn, oferind noi perspectiva asupra interacțiunilor dintre disfuncțiile musculo-scheletale ATM și alte condiții sistemice.

Deplasarea discului: zgomot articular, dar fără durere

Deplasarea discului articular ATM este frecvent menționată, dar studiile arată că nu există o legătură directă între poziția discului și durere sau disfuncție. Cu alte cuvinte, prezența unui zgomot articular nu înseamnă automat durere. Acesta este, de regulă, benign, iar tratamentul trebuie să aibă ca obiectiv reducerea anxietății și încurajarea folosirii normale a articulației.